Pregătirea terenului înainte de amenajarea grădinii

Teren înainte de amenajare, în etapa de evaluare și pregătire a solului.
O grădină nu începe cu plantarea arborilor, montarea gazonului sau instalarea sistemului de irigații. Prima etapă este pregătirea terenului înainte de amenajarea grădinii, iar modul în care aceasta este realizată poate influența întreaga evoluție ulterioară a spațiului verde.
După construirea unei case, terenul din jur este rareori pregătit pentru plantare. Circulația utilajelor, săpăturile, depozitarea materialelor și diferitele umpluturi pot modifica structura solului și nivelurile inițiale ale terenului.
De aceea, înainte să aducem plante sau pământ vegetal, trebuie să stabilim ce avem deja în teren, ce poate fi păstrat, ce trebuie eliminat și ce trebuie corectat.
Ce trebuie eliminat la pregătirea terenului

Resturile de construcții și straturile de sol compromise trebuie identificate și eliminate înaintea amenajării.
În urma lucrărilor de construcție pot rămâne în teren bucăți de beton, mortar, cărămidă, pietriș, materiale plastice, resturi de izolații sau diferite materiale folosite pentru umpluturi.
O parte dintre acestea sunt vizibile, dar altele pot fi acoperite cu un strat subțire de pământ și descoperite abia în momentul începerii lucrărilor.
Decopertarea nu înseamnă însă îndepărtarea automată a aceleiași grosimi de sol de pe întreaga proprietate. Intervenția trebuie stabilită în funcție de situația reală din teren.
Un sol corespunzător poate fi păstrat și ameliorat. Solul compromis și materialele care pot afecta drenarea apei sau dezvoltarea rădăcinilor trebuie îndepărtate.
Culoarea pământului nu este suficientă

Calitatea solului nu se apreciază doar după culoare, ci și după structură, textură și gradul de compactare.
Un pământ închis la culoare este deseori considerat automat „pământ bun”. În realitate, culoarea reprezintă doar unul dintre indiciile pe care le putem observa.
Trebuie să analizăm textura și structura solului, proporția dintre argilă, nisip și limon, conținutul de materie organică, gradul de compactare, permeabilitatea și capacitatea de reținere a apei.
Un sol foarte argilos poate reține excesiv apa și se poate compacta, în timp ce unul foarte nisipos permite infiltrarea rapidă, dar poate reține mai puțină apă și elemente nutritive.
Și compactarea este importantă. Circulația utilajelor grele în timpul construirii casei poate reduce porozitatea solului și poate afecta atât circulația apei și aerului, cât și dezvoltarea rădăcinilor.
Dar „pământul de pădure”?
Denumirea nu reprezintă o garanție a calității. Stratul superficial poate conține vegetație, rădăcini, semințe și resturi organice și nu trebuie confundat automat cu un sol potrivit pentru amenajarea unei grădini.
Contează caracteristicile reale ale materialului, iar proveniența solului adus trebuie să fie legală și controlată.
Corectăm solul numai după ce știm ce avem

Corectarea solului trebuie făcută după evaluarea caracteristicilor sale și, atunci când este necesar, după analiza solului.
Materia organică și humusul contribuie la fertilitatea solului, la structura acestuia și la capacitatea de a gestiona apa. Dar nici un sol bogat în materie organică nu trebuie evaluat separat de celelalte caracteristici.
Un alt element important este pH-ul solului. Înainte să încercăm să-l modificăm trebuie să știm dacă avem un sol acid, neutru sau alcalin.
Plantele au cerințe diferite, iar alegerea lor trebuie corelată cu aceste condiții.
Același principiu se aplică amendamentelor. Nu introducem un material în sol doar pentru că „face bine”. Amendamentul trebuie ales în funcție de problema pe care vrem să o corectăm și, atunci când situația o impune, în urma unei analize a solului.
Turba nu este întotdeauna aceeași
Nu este suficient să spunem „adăugăm turbă”. Există produse cu proprietăți și valori ale pH-ului diferite. Alegerea trebuie făcută în funcție de solul existent, de rezultatul pe care îl urmărim și de plantele pentru care pregătim zona respectivă.
Pregătirea terenului înainte de amenajarea grădinii – nu există o grosime universală

Cantitatea de sol adus se stabilește în funcție de teren, cote și destinația fiecărei zone.
Este una dintre întrebările pe care le întâlnesc frecvent: „Câți centimetri de pământ bun trebuie aduși?”
Nu există o valoare care să poată fi aplicată tuturor grădinilor.
Cantitatea depinde de solul existent, de ceea ce a fost îndepărtat prin decopertare, de nivelurile pe care trebuie să le atingem și de destinația fiecărei suprafețe.
Gazonul, masivele de plante, gardurile vii și arborii nu au aceleași cerințe.
Putem avea chiar pe aceeași proprietate zone care necesită pregătiri diferite. Nu este justificat să modificăm întreg terenul doar pentru cerințele unei anumite categorii de plante.
Pregătirea terenului și stabilirea cotelor finale

Cotele terenului trebuie corelate cu locuința, aleile, pavajele și evacuarea apei.
Cantitatea de sol trebuie corelată și cu nivelul final al terenului.
Casa, terasele, aleile, pavajele, bordurile și celelalte elemente construite au cote care trebuie respectate. În același timp, trebuie să știm ce grosimi vor avea materialele care urmează să fie montate și în ce direcție trebuie să circule apa.
Dacă aceste lucruri nu sunt stabilite înainte de aducerea pământului, putem crea diferențe de nivel și pante incorecte sau putem fi obligați ulterior să îndepărtăm materialul pe care tocmai l-am adus.
Pregătirea solului și stabilirea cotelor trebuie, prin urmare, gândite împreună.
Problemele ascunse sub gazon și plante

Băltirile, tasările și dezvoltarea neuniformă pot apărea după amenajare dacă terenul nu a fost pregătit corect.
Unele greșeli făcute în etapa de pregătire nu se observă imediat.
După ploi pot apărea băltiri. Solul se poate tasa neuniform. Gazonul poate avea zone în care se dezvoltă diferit, iar arborii și arbuștii pot începe să sufere din cauza compactării, excesului de apă sau condițiilor necorespunzătoare ale solului.
Problema este că, atunci când aceste efecte devin vizibile, grădina este deja realizată. Avem gazon, plante, irigații, alei și alte elemente construite.
Remedierea devine atunci mult mai dificilă și mai costisitoare decât pregătirea corectă a terenului de la început.
Din experiența mea
După peste 20 de ani de lucru în proiectarea și amenajarea grădinilor, am întâlnit terenuri care la suprafață păreau foarte bune, dar care ascundeau dedesubt straturi puternic compactate, umpluturi sau resturi provenite din construcție.
Am întâlnit și situația inversă: proprietarii erau convinși că trebuie înlocuit tot pământul, deși o parte importantă a solului existent putea fi păstrată și îmbunătățită.
De aceea, soluția nu este să scoatem automat pământul existent și să aducem altul. Mai întâi evaluăm, apoi intervenim numai acolo unde este necesar.
Știați că…?
Un teren poate părea foarte bine afânat la suprafață și totuși, la o anumită adâncime, să existe un strat compactat care limitează infiltrarea apei și dezvoltarea rădăcinilor?
Tocmai de aceea, evaluarea unui teren nu trebuie făcută numai privind primii centimetri de sol.
Ce trebuie să rețineți
Pregătirea terenului înainte de amenajarea grădinii nu înseamnă doar curățarea lui și aducerea unui strat de «pământ bun». Trebuie analizate solul existent, compactarea, resturile rămase după construcție, textura, materia organică, pH-ul, permeabilitatea, viitoarele zone de plantare și cotele finale.
O grădină sănătoasă se construiește și din ceea ce nu se va mai vedea după terminarea lucrărilor.
O pregătire corectă a terenului creează baza pentru etapele următoare: drenaj, irigații, instalații, plantări și gazon.
Pentru serviciile de proiectare și etapele realizării unui proiect de grădină puteți consulta paginile Servicii, Proiecte și Tarife ale site-ului PROIECT-GRĂDINĂ.
Pentru mai multe exemple din proiectele mele de amenajare a grădinilor, mă puteți urmări și pe canalul YouTube PROIECT-GRĂDINĂ.
Va urma
În BLOG A008 – „Drenajul grădinii” vom vedea de ce evacuarea corectă a apei trebuie gândită încă din etapa de pregătire a terenului și ce probleme pot apărea atunci când drenajul este ignorat.

